miercuri, 16 iunie 2010

e vara si totusi toamna

Cînd crioanele de pe masă se vor incleşta si ploaia care curge prin tavan le va şterge coloritul,prietenia din urmă le dă viaţă prietene. Banca noastră de sub cer face parte din abonamentul pe viaţă, un locşor unde mă găseşti la pensionare ,sounds funny :)
Nimeni nu vorbeşte despre puiul uitat de cloşcă şi mîncat de uliul păgîn pentru că nimeni nu ştie cum e să imparţi cu amicul de la grădi creionul rupt şi tocit şi nimeni nu ţi-a simţit satenul buzelor scrijelite iarna si blînde vara atat de povestos ca mine. Tot ce-mi doresc e un panou al nostru din lemn ,plasat in scuar şi cînd vîntul ne duce pe acolo ne lăsăm una alteia biletele rebele ,mototolite si uitate prin cursuri,scrise cu zile inainte de a fi prinse in pioneze pe panou.ultimele gînduri prietene drag :) ultimele spre primele ce vor urma. (the fray -never say never un sunet pt acomodare ). imi pare rau pt momentul ala si pt egoismul meu depravat . luv girl .
http://www.youtube.com/watch?v=cPUYl8Aom8Y